Inspiraţie

Ok, trebuia să vorbesc despre ce mă inspiră pe mine şi ce ar putea să vă inspire pe voi, şi ce puteţi să faceţi când nu aveţi inspiraţie. Din păcate sau din fericire, voi aborda subiectul într+un alt fel, după ce am fost la un concert drăguţ acum câteva zile[nu prea multe] şi am văzut mai multe chestii.

Oricum, revenind la temă, despre inspiraţie. În primul rând inspiraţia nu e doar atunci când vrei să scrii ceva, să sculptezi ceva, etc[să creezi ceva] Inspiraţia este lucrul de care avem nevoie în viaţă dacă vrem să o trăim. De multe ori aţi auzit, presupun: ce alegere inspirată… Într-adevăr, inspiraţia te urmăreşte pas cu pas şi este în tot ceea ce faci, oricât de mare sau de mic ar fi lucrul acela, de la a alege dacă mergi sau nu cu un anumit autobuz în ziua aceea până la cum alegi să te descurci cu unu care vine la tine şi îţi cere telefonul că altfel vine cu familia după tine.

Dar acelea sunt decizii pe cât legate de inspiraţie pe atât decizii legate de instinct[de fapt, cred câ pe undeva instinctul se leagă foarte bien cu inspiraţia]. Întrucât nu pot să vă spun cum să alegeţi în care autobuz să vă urcaţi, o să continui cu inspiraţia creativă, chiar dacă o am sau nu o am.  În principal, în clipa în care ai inspiraţie ştii lucrul ăsta în inconştient, e o senzaţie ceva mai ciudată, de orice fel ar fi ea, că este de melancolie, de tristeţe, de emonel şi emonica, de fericire, etc. Este o senzaţie deep down inside. Când ai senzaţia aia ar trebui să iei frumos un pix sau un notepad.exe şi să începi să scrii ce îţi vine în minte, pentru că îţi garantez că va ieşi ceva frumos. Sau să iei pensula şi să dai la întâmplare, sau să iei instrumentul şi să cânţi, mă rog, înţelegeţi ideea.

Acum, din câte am văzut, mai există un fel de inspiraţie un pic mai ciudată[dar pe care o vezi mereu prin animeuri, deşi mie nu de acolo mi+a venit ideea]. Este inspiraţia pentru altcineva. La ce mă refeream mai exact e ceva de genul ăsta: ai pe cineva la care ţii foarte mult, şi care a păţit ceva [deşi nu e neapărată nevoie] în ultimul timp. Atunci când creezi, ca să nu mai stau să enumăr, creezi pentru acel cineva, şi simţi că ai o putere în plus[cine ştie, poate chiar ai] pentru că acel cineva este lângă tine şi te ajută, şi toţi care l+au ajutat pe el te ajută şi pe tine, şi tot aşa prin lanţul acesta[da, acum chiar seamănă cu un anime, nu :P] Un concept destul de adevărat, dacă stai să te gândeşti la el, creezi pentru cineva, nu pentru tine, dând astfel dovadă de altruism şi în acelaşi timp vrei să creezi ceva cât mai aproape de perfecţiune pentru că altfel nu ţi+ai permite dacă într+adevăr ţii la acel cineva.

Vreau să vă rog ceva: creaţi, nu contează dacă creaţi pentru voi sau pentru altcineva, dar creaţi, orice, oricum, nu lăsaţi lumea asta să lâncezească mereu în marii clasici, şi romantici, şi Cărtărescu, mă rog, oameni din trecut. Creaţi, şi arătaţile că puteţi, aduceţi ceva nou, sau ceva vechi[ca şi stil], nu contează, atâta timp cât credeţi în voi şi în puterea voastră, şi să vă spun ceva: eu cred🙂

Wiz out.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s